VIDEO | Depresia – boala secolului (REPORTAJ)

Depresia este o tulburare afectivă care se întinde pe cel puțin două săptămâni. De cele mai multe ori, în această situație, ne scade stima de sine, ne pierdem interesul pentru orice fel de activitate și nu avem energie. Aceste sentimente, însă… sunt înșelătoare, iar multe persoane nu-și dau seama că ar putea suferi de depresie.

„Depresia este o tulburare afectivă. În general, în momentul în care se instalează în viața noastră depresia, viața se schimbă. Cum ne dăm seama? În primul rând, nu dormim. Avem insomnie. Insomnia este cam prima manifestare specifică pentru depresie. Pe lângă insomnie, nu mâncăm. Ne pierdem pofta de mâncare. Ne pierdem interesul pentru activități. Nu mai dorim să comunicăm cu ceilalți. Ne izolăm de ceilalți, nu ne mai interesează. Cea mai urâtă manifestare pe care o are depresia este tentativa de suicid sau gândul că viața mea nu mai merită trăită”, a precizat psihologul Anca Elena Boalca.

Din păcate, o mică parte din cei care suferă de depresie ajung să conștientizeze această afecțiune și să se supună tratamentului corespunzător. Aproape 10% dintre români sunt diagnosticați cu depresie, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Principalele cauze ale depresiei ușoare sunt problemele financiare, conjugale sau pierderea locului de muncă. Pe de altă parte, cauzele instalării episoadelor depresive majoare sunt relaționate cu aspecte genetice, dar și cu antecedente familiale sau personale.

În ultimul timp, în România, a fost depistată o creștere semnificativă a episodului depresiv major odată cu vârsta, de la 2,1% – 2,6% la cei cu vârsta cuprinsă între 18-49 ani, de la 4,4% – 5,2 % la cei de peste 50 de ani.

Unii oameni spun că situația dificilă din ultimii ani au creat un mediu propice depresiei.

„Toate scumpirile, toate problemele…Am avut pandemia de covid, a venit imediat războiul, creșterile de prețuri, salariile au rămas la același nivel și e normal ca oamenii să se streseze din orice chestie, cât de mică pare sau cât de neglijentă pare. Problemele ajung să fie, să nu poți să suporți cheltuielile, mai întâmpini probleme și în viața familială, la locul de muncă și toate adunate dau o stare de stres, de depresie, depinde cum o gestionează fiecare. Nu cred că am avut depresie, dar au fost momente stresante și cred că limita este destul de subțire între a fi stresat și a fi depresiv. Depinde un pic și de firea omului. Dacă ești o fire mai tare, mai sociabilă, care îți place să comunici, nu cred că ajungi să pici într-o depresie, să ajungi să iei un tratament medicamentos. Chiar dacă multă vreme, a merge la psiholog a fost un subiect tabuu pentru că părea că un om care merge la psiholog are o problemă cu capul, ca să zic așa, de fapt nu e așa. Dacă mergi la psiholog să-ți rezolvi anumite traume, nu are nicio legătură cu problemele psihice care ar fi tratate, în orice caz, la psihiatru și nu la psiholog”, a spus un bărbat intervievat.

Dacă tulburarea depresivă nu este tratată, starea pacientului se poate agrava și poate persista timp de mai multe luni sau chiar ani.

„Este important să păstrăm întotdeauna o balanță în viața noastră. În momentul în care știu că muncesc foarte mult, să știu să îmi aloc și niște ore de relaxare. Cele două trebuie să le avem în balanță. Tot timpul, psihicul să trăiască în această balanță. Să nu uităm balanța. Este foarte importantă. O dată cu pandemia, lucrurile s-au schimbat foarte mult. Pandemia a schimbat foarte mult, apoi situația economică a schimbat foarte mult, situația conflictului din Ucraina a schimbat foarte mult și au fost multe surse de stres pentru oameni și nu doar pentru români”, a explicat psihologul Anca Elena Boalca.

Depresia face parte din cele mai frecvente tulburări psihice care afectează un segment tot mai mare al populației, la nivel mondial. La nivel global, se estima că depresia afecta aproximativ 121 de milioane de oameni, în 2011.

În Europa, se estima că 50 de milioane de persoane suferă de această boală. Îngrijorător este faptul că, în anul 2009, piața antidepresivelor la nivel mondial era estimată la 2 miliarde euro, iar în România la 22 milioane euro. Și numărul a crescut galopant…